Term
| 1.Desemnarea șefului de stat (+moduri de desemnare din alte state gen republica parlamentara monarhie etc) |
|
Definition
Desemnarea = actul prin care o persoană este învestită cu exercitarea unei funcții publice ce implică autoritatea puterii de stat.
Modalități de desemnare a șefului de stat
1. Alegerea directă de către cetățeni
Prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Specifică republicilor prezidențiale și semiprezidențiale.
Șeful statului este, de regulă, Președintele.
Exemple: România, Franța, Portugalia, Austria, Polonia.
2. Alegerea de către Parlament
Specifică republicilor parlamentare.
Președintele este ales de parlamentari.
Există o anumită dependență față de Parlament.
Exemple: Grecia, Estonia, Letonia, Ungaria.
3. Alegerea prin colegiu electoral
Alegere indirectă.
Cetățenii aleg electorii, iar aceștia aleg șeful statului.
Frecventă în state federale.
Exemple: Statele Unite ale Americii, Germania, India.
4. Desemnarea pe cale ereditară
Specifică monarhiilor constituționale.
Tronul se transmite prin succesiune în familia regală.
Parlamentul doar confirmă formal succesorul.
Exemple: Regatul Unit, Spania, Belgia, Suedia, Japonia. |
|
|
Term
2. Adv/fals: exista o relatie de sinonimie intre populatie si cetatenie? (e fals) + sa
definesc conceptul de natiune (din punct de vedere etnic si civic) |
|
Definition
FALS
-Populația = ansamblul locuitorilor, în sens larg ea include și străinii și apatrizii, este adesea susținut în doctrină că populația chiar preexistă statului în sine (populația cuprinde toate cele 3 categorii: cetățeni, străini și apatrizi)
Cetățenia = apartenența unei persoane la un anumit stat, mijloc prin care cetățenii își exercită puterea, totalitatea indivizilor care se supun aceeași puteri de stat
Națiune (ethnos + demos) :
- Sens etnic: tradițiile istorice, culturale proprii fiecărui stat, de natură să îl individualizeze în raport cu alte state = comunitate bazată pe strămoși sau pe o cultură comună
- Sens civic: popor suveran care are instituții politice comune |
|
|
Term
3. Senatul adopta o lege in care se menționează ca pentru a fi parte dintr-un partid
politic trebuie sa nu ai datorii la bugetul de stat (taxe si impozite) Av poporului ridica
obiectie de neconstituționalitate
a) daca curtea e competenta sa soluționeze - DA, pe art. 146 lit. a), obiecție de
neconstituționalitate ridicată direct de către AvP + control a priori (înainte de
intrarea în vigoare a legii)
b) tipul de control a priori, pe cale de obiecție
c) ce va decide curtea |
|
Definition
Neconstituțional: deoarece blochează dreptul de asociere al cetățenilor, iar
o asemenea măsură nu se justifică proporțional
Restrângerea exercițiului unor drepturi (în speță, dreptul de asociere în partide politice) trebuie să fie justificată obiectiv și rațional, ori, în această situație, nu se explică rațional legătura dintre neplata taxelor și interdicția asocierii în partide politice
●
S-ar putea ajunge chiar la afectarea substanței dreptului de apreciere, la fel cum a fost și situația din Decizia 75/2015 |
|
|
Term
|
Definition
Cunoaște următoarele etape:
1. Negocierile prealabile ale Președintelui României cu partidul care deține majoritatea absolută în Parlament, dacă nu există o astfel de majoritate, cu toate partidele politice din Parlament
2. Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru de către Președintele României
3. Întocmirea de către prim-ministru a programului de guvernare + a listei de candidați pentru funcțiile de membru al Guvernului
4. Solicitarea votului de încredere
5. Avizele consultative ale comisiilor de specialitate din Parlament asupra membrilor prezenți pe listă
6. Acordarea votului de încredere de către Parlament cu majoritate absolută
7. Numirea în funcție de către Președinte prin decret (care nu mai poate refuza numirea, dispune de o competență legată) |
|
|
Term
5. daca se pot desfiinta partidele politice prin revizuirea cr
FALS |
|
Definition
NU se pot desființa partidele politice prin revizuirea constituției, pentru că
pluralismul politic figurează pe lista limitelor revizuirii Constituției de la art. 152 |
|
|
Term
| 6. speta daca prin oug pot fi desfiintate publicatiile care difuzeaza stiri false |
|
Definition
3 - speta daca prin oug pot fi desfiintate publicatiile care difuzeaza stiri false
●
Nu pot fi desființate potrivit art. 115 (6) din Constituție, deoarece afectează dreptul la libera exprimare și prin ordonanțele de urgență nu se pot afecta în mod negativ drepturile și libertățile prevăzute de legea fundamentală |
|
|
Term
|
Definition
SIMPLE: se declanșează ca urmare a unei interpelări, nu produc efecte juridice imediate, dar produc profunde efecte politice + ele nu pot conduce la revocarea ministrului a cărui activitate a făcut obiectul moțiunii (și,
implicit, al interpelării)
DE CENZURĂ: duc la căderea Guvernului în funcție, ca rezultat firesc al răspunderii Guvernului în fața Parlamentului
Poate fi inițiată de ¼ din nr deputaților și al senatorilor, urmând ca votul per se al moțiunii de cenzură să se realizeze cu majoritatea deputaților și a senatorilor |
|
|
Term
| 8. a/f prin teoria normativitatii se susține ca nu poate exista stat fara drept |
|
Definition
ADEVĂRAT
Teoria normativității (sau teoria pozitivistă) se opune teoriei naturaliste asupra apariției statului și a normelor din cadrul acestuia. Hans Kelsen este principalul reprezentant al concepției potrivit căreia nu poate exista un stat fără drept, sau drept fără stat, cele două aflându-se într-o relație de interdependență.
3.speță cu o lege adoptată de senat prin care se reglementează ieșirea la pensie a |
|
|
Term
9 .speță cu o lege adoptată de senat prin care se reglementează ieșirea la pensie a
unui cetățean la 55 ani |
|
Definition
Legea trebuie să aibă un caracter normativ! Nu unul individual, astfel că ea ar trebui să reglementeze în abstract relații sociale în care s-ar putea încadra mai multe subiecte de drept, nu unul singur
Caracterul normativ obligatoriu al legii a fost explicat și de CCR în Decizia 600/2005 (cea privind regimul juridic al unor bunuri care au aparținut Regelui Mihai I) |
|
|
Term
| 10. hotararile parlamentului ca acte juridice |
|
Definition
Hotărârile Parlamentului sunt acte juridice adoptate pentru organizarea și funcționarea Parlamentului sau pentru exercitarea atribuțiilor sale.
1. Clasificare după autoritatea care le adoptă
Hotărâri ale Senatului – pentru organizarea și funcționarea Senatului sau exercitarea atribuțiilor sale.
Hotărâri ale Camerei Deputaților – pentru organizarea și funcționarea Camerei Deputaților.
Hotărâri ale Parlamentului în ședință comună – adoptate de ambele Camere reunite.
2. Clasificare după conținut
Hotărâri cu caracter normativ – conțin reguli generale și impersonale.
Hotărâri cu caracter individual – produc efecte pentru persoane sau situații determinate (ex.: numiri în funcții).
➡️ Criteriul de diferențiere este conținutul hotărârii.
3. Clasificare după obiectul de reglementare
Hotărâri obișnuite.
Hotărâri privind Regulamentele Camerelor Parlamentului.
# Regulamentele Parlamentului
Au natura juridică a unor hotărâri normative și sunt obligatorii pentru parlamentari.
Există 3 regulamente:
1. Regulamentul Senatului;
2. Regulamentul Camerei Deputaților;
3. Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere. |
|
|
Term
| 11. a/f poate exista un stat fara teritoriu |
|
Definition
FALS
-
Element constitutiv al apariției statului
Indispensabil delimitării granițelor în interiorul cărora se exercită puterea Leon Duguit în doctrină afirmă contrariul, însă următorul exemplu justifică de ce nu poate exista un stat fără teritoriu: triburile de populații nomade nu poate fi considerat un stat modern |
|
|
Term
12. speta ca in decizia 148- demiterea unui ministru printr-o motiune simpla;
competenta curtii constitutionale; ce fel de conflicte poate solutiona curtea |
|
Definition
Moțiunea simplă produce efecte politice, nu și efecte juridice directe
●
Un ministru nu poate fi demis ca urmare a unei moțiuni simple
●
CCR are competența de a soluționa conflicte juridice de natură
constituțională apărute între cele 3 puteri clasice ale statului (PR, PM - Guvern, CSM) |
|
|
Term
| 13. Organizarea internă a Parlamentului |
|
Definition
1. Biroul permanent al fiecărei camere - asigură conducerea internă a fiecărei camere, pregătește ordinea de zi etc., format din:
-
Președinte = președintele camerei
-
4 vicepreședinți
-
4 secretari
-
4 chestori
2. Comisii (permanente, temporare, de anchetă etc.) - reunite pe criterii diverse, fie permanent pe bază de specialitate, fie ad-hoc pe probleme de interes diverse
3. Grupuri politice parlamentare = grupări de parlamentari realizate pe baza afinității politice |
|
|
Term
| 14.. Caracterele teritoriului |
|
Definition
Inaliebabil
-
Indivizibil - a nu se confunda însă cu organizarea administrativ-teritorială |
|
|
Term
| 15. Decizia 799/2015 - caracterul direct al votului |
|
Definition
| Votul prin corespondență nu încalcă caracterul direct al votului pentru că acesta nu presupune introducerea efectivă a buletinului de vot în urnă ci exercitarea dreptului de vot direct de către cetățeni direct și nu prin reprezentanți sau delegați cum este cazul de exemplu în SUA pentru Președinte și în Franța pentru senatori |
|
|
Term
| 16. Compatibilitatea funcției parlamentare și funcției executive |
|
Definition
1. Compatibilitatea funcției parlamentare și funcției executive
-
-
În sistemul constituțional românesc cele două funcții sunt compatibile, realizând o mai bună colaborare și un mai bun echilibru între puterea legislativă și puterea executivă. Prin acest aspect nu se încalcă separația puterilor în stat pentru că în societatea modernă nu mai poate fi vorba de o separație strictă a puterilor ci tocmai de mecanisme de control reciproc și de echilibru al puterilor.
Deși există o colaborare foarte strânsă între cele două puteri, cea mai independetă este considerată puterea judecătorească, pentru că ea nu permite compatibilitatea cu altă funcție publică. |
|
|
Term
| 17. Funcția legislative. Funcțiile statului |
|
Definition
Functiile statului:
- actele juridice emise de catre stat
- => deosebire intre functiile statului si functiile organelor statale (particularizari
ale primelor)
- dupa cum ele se refera la realizarea puterii in cadrul societatii organizate in stat:
i. interne- realizarea politicii statale in interiorul teritoriului sau
mentinerea raporturilor pasnice intre indivizi
apararea dreptatii si a justitiei sociale
gestionarea economiei nationale
ii. externe- politica sa in raport cu alte state:
cea de protectie a statului fata de posibilele amenintari
cea de protectie a cetatenilor
- in functie de continutul concret al activitatii statale:
i. economice= masurile pe care le ia statul in domeniul economic, vamal etc.
ii. culturale= in domeniul educatiei nationale, al mijloacelor media etc.
iii. sociale= dezvoltarea statului
iv. represive etc.
- legate de puterea de stat:
i. ii. legislativa= activitatea umana prin care se stabilesc reguli de conduita
pentru toti cetatenii statului
executiva= da expresie necesitatii punerii in aplicare a regulilor stabilite
(acte administrative conforme cu legea)
iii. jurisdictionala= activitatea umana prin care se solutioneaza eventualele
conflicte aparute (hotarari cu efecte inter partes litigantes) |
|
|
Term
| 18. Speță referitoare la restrângerea drepturilor fundamentale |
|
Definition
Se poate realiza numai prin lege
Să fie proporțională, justificată cu măsura luată |
|
|
Term
| 19. Separatia puterilor in stat- echilibrul si controlul (va intreaba si de Montesquieo foarte pe scurt, sa fiti pregatiti) |
|
Definition
1. Separatia puterilor in stat- echilibrul si controlul (va intreaba si de Montesquieo
foarte pe scurt, sa fiti pregatiti)
- Consideră că sunt 3 puteri: legislativă, executivă privitoare la chestiunile care țin de dreptul ginților, executivă privitoare la dreptul civil
- A fost prima oară ideea lui Montesquieu
- Dacă puterea cade în mâinile aceluiași om/Senat există pericol să dea legi tiranice și să le aplice în mod tiranic |
|
|
Term
| 20. Reglementarile constitutionale referitoare la activitatea partidelor politice (art 40 practic) |
|
Definition
2. Reglementarile constitutionale referitoare la activitatea partidelor politice (art 40 practic)
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. |
|
|
Term
21. O speta referitoate la o OUG care modifica o lege, reglementand in domeniul
constitutional si cum se face controlul de constitutionalitate al ordonantelor |
|
Definition
O ordonanță de urgență poate modifica o lege, pentru că ea însăși conține norme primare cu putere de lege, astfel că modificarea legilor este permisă prin OUG, aspect susținut și de CCR prin Decizia 785/2019
Controlul OG-urilor și OUG-urilor se poate realiza doar pe calea excepției de neconstituționalitate ridicată de către AvP direct + de către cetățenii aflați într-un litigiu OG-urile se supun și controlului privind respectarea procedurii referitoare la legea de abilitare
De asemenea, CCR poate efectua și un control a priori asupra legii de aprobare a ordonanței (INDIRECT, dar inclusiv pe conținut) |
|
|
Term
| 22.Reglementarea referendumului in Constituția României. |
|
Definition
3 tipuri de referendum:
-
Cel consultativ și facultativ inițiat de Președintele României pentru
consultarea populației
-
Cel obligatoriu & decizional referitor la inițiativa de revizuire a CR
-
Cel obligatoriu & decizional referitor la demiterea Președintelui României |
|
|
Term
23.(A/F)Daca o hotărâre judecătorească prin care se respinge cererea de înregistrare a unui partid politic poate fi atacată la Curtea de Apel.
Clasificarea partidelor politice după criteriul disciplinei votului membrilor de partid. |
|
Definition
ADEVĂRAT, se poate ataca la Curtea de Apel București (apel + recurs)
Partide:
-
Suple (dacă le permite parlamentarilor să voteze cum vor)
Rigide (dacă le impune partidul membrilor săi cum să voteze exact în Parlament) |
|
|
Term
24..Speta:Senatul ,in calitate de camera decizională,a adoptat o lege de modificare a
Legii3/2000 prin care se stabilea obligația președintelui de a aștepta opinia
Parlamentului înainte de a iniția procedura referendară(cea de la art 90 din
Constituției).Avocatul Poporului a atacat legea la Curtea Constituțională
a)Analizați daca CCR este compententă să soluționeze aceasta cerere.
b)Indicați tipul de control realizat de Curtea Constituțională.
c) Arătați argumentat care va fi soluția Curții. |
|
Definition
Senatul aici era camera sesizată prima, nu cameră decizională aici, deci nu
a fost respectată iniațiativa legislativă
Da, CCR e competentă
Tipul de control depinde de momentul în care AvP sesizează: înainte sau după promulgare (a priori sau a posteriori) - nu se înțelege de aici cum e
Neconstituțional, adaugă la textul constituțional, e asemănătoare deciziei 567/2006 |
|
|
Term
| 25. Caracterele statului român: |
|
Definition
| democratic, stat de drept și social. |
|
|
Term
26. A/F Cetățenii români pot revoca parlamentarii care nu-și îndeplinesc
obiectivele/atribuțiile. (Fals, au mandat reprezentativ)+explicați dreptul de revocare. |
|
Definition
Art. 69 CR - orice mandat imperativ este nul, România consacră o suveranitate națională și un mandat reprezentativ (fără drept de revocare în cazul deputaților
și senatorilor)
Excepții:
- Demiterea PR prin referendum (discutabilă această calificare)
- Situația aleșilor locali (care pot fi revocați prin referendum local)
- Dreptul de revocare = unul dintre drepturile exclusiv politice, prevăzut de constituțiile altor state (nu și de cea a României) care utilizează sistemul mandatului reprezentativ, oferindu-le cetățenilor posibilitatea de a retrage încrederea acordată proprilor aleși |
|
|
Term
27. Speță cu OUG care desființează platformele de știri ce prezintă fake news.
Platforma contesta decizia de desființare intr-un litigiu si ridica exceptie de neconstitutionalitate. Daca ccr e competenta, tipul de control si problemele de constitutionalitate. |
|
Definition
| Și asta s-a mai repetat mai sus |
|
|
Term
| 28. Intervenția legislativului în executiv |
|
Definition
|
|
Term
| 29. a/f o teorie privind împărțirea puterilor în stat dar nu mai stiu care și cum se asigură echilibrul între puteri |
|
Definition
Echilibrul puterilor în stat reiese din mecanismele de control reciproc între toate cele 3 puteri ale statului
De exemplu: compatibilitatea dintre funcția de deputat/senator și cea de membru al Guvernului sau numirea judecătorilor de către executiv, controlul instanțelor de contencios asupra actelor executivului etc. |
|
|
Term
30. speța cu oug care spune ca toate decretele sa fie contrasemnate de prim-ministru. președintele o sesizează pt neconstituționalitate după ce intră în vigoare
A.este curtea competenta?
B. Ce tip de control?
C. Ce decizie ar putea să dea curtea? |
|
Definition
3. speța cu oug care spune ca toate decretele sa fie contrasemnate de
prim-ministru. președintele o sesizează pt neconstituționalitate după ce intră în
vigoare
A.este curtea competenta?
CCR poate analiza o excepție de neconstituționalitate după ce aceasta a intrat în vigoare doar la sesizarea AvP directă/la inițiativa cetățenilor aflați
într-un litigiu pe rol, deci Președintele nu ar putea direct să sesizeze CCR, precum o face în cazul obiecției de neconstituționale pe 146 a)
-
Art. 146 d): hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi
direct de Avocatul Poporului;
B. Ce tip de control? A posteriori, pe cale de excepție
C. Ce decizie ar putea să dea curtea? Ar fi neconstituțional, pentru că ar modifica
prevederile constituționale, ori OUG-urile sunt limitate prin art. 115 alin. (6) în a reglementa în materia legilor constituționale. În CR se precizează expres care sunt decretele contrasemnate de prim-ministru. |
|
|
Term
| 31. Imunitatea parlamentara |
|
Definition
3. Imunitatea
- este un mijloc de protectie menit sa-i apere pe acestia de eventualele presiuni,
abuzuri si procese sicanatorii, indreptate impotriva lor in exercitarea mandatului
pe care il au de indeplinit, avand drept scop garantarea libertatii de exprimare si
protejarea lor impotriva urmaririlor judiciare abuzive
- se exprima prin doua notiuni:
- iresponsabilitate (neraspunderea juridica)= posibilitatea pe care o au parlamentarii de a nu fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si votul lor exprimate in exercitarea mandatului
- inviolabilitate= posibilitatea pe care o au parlamentarii de a nu putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte
- imunitatea are caracter imperativ, NU constituie un singur drept al parlamentarului (nu poate renunta la el)
- este de ordine publica
- acopera intreaga activitate a parlamentarului, tine de mandatul de parlamentar, NU de persoana in cauza => il protejeaza pentru opiniile si votul sau, exprimate in exercitarea mandatului, NU SI PENTRU ALTE FAPTE PENALE
- cazuri de incetare:
- incetarea mandatului
- demisia
- moartea
- ridicarea imunitatii pe cale procedurala prevazuta de Constitutie sau de Regulamente, insa numai cu privire la anumite fapte |
|
|
Term
32. A/F Constituția României prevede dreptul cetățenilor de a revoca mandatul unui deputat sau senator dacă acesta nu îndeplinește obiectivele pe care le-a promis
+++Definitia dreptului de revocare |
|
Definition
Art. 69 CR - orice mandat imperativ este nul, România consacră o suveranitate națională și un mandat reprezentativ (fără drept de revocare în cazul deputaților
și senatorilor)
Excepții:
- Demiterea PR prin referendum (discutabilă această calificare)
- Situația aleșilor locali (care pot fi revocați prin referendum local)
- Dreptul de revocare = unul dintre drepturile exclusiv politice, prevăzut de constituțiile altor state (nu și de cea a României) care utilizează sistemul mandatului reprezentativ, oferindu-le cetățenilor posibilitatea de a retrage încrederea acordată proprilor aleși |
|
|
Term
| 33. Speță ca decizia cu moțiunea pentru revocarea ministrului |
|
Definition
| Decizia 148/2007 - moțiunea simplă nu poate genera revocarea unui ministru + în sistemul constituțional românesc nu este posibilă moțiunea de cenzură individuală |
|
|
Term
| 34. Caracterele statului: |
|
Definition
stat national, suveran, independent
Stat național: consacrare istorică, națiunea = poporul de azi și de mâine + cele 2
sensuri ale națiunii (ethnos + demos)
Stat suveran & independent: nu este pleonasm, deși suveranitatea presupune și include însăși independența, din rațiuni de ordin istoric se impune ca ambele concepte să fie menționate expres în constituție |
|
|
Term
| 35. A/F Asociatii de state creeaza state NOI? - diferenta uniune personala si reala |
|
Definition
2. A/F Asociatii de state creeaza state NOI?
FALS
Asociațiile de state nu creează state noi, ele nu trebuie confundate cu federațiile care nasc subiecte de drept noi.
Uniunea personală = șef de stat comun
Uniunea reală = instituții politice comune (același Parlament, același Guvern, aceeași instanță supremă etc.) |
|
|
Term
| 36. Speta cu lege a P despre partide: competenta CCR? tip de control? solutie? |
|
Definition
|
|
Term
| 37. Inițiativa legislativă si sesizarea Camerei competente |
|
Definition
Pot avea inițiativă legislativă:
1. Cetățenii (inițiativa cetățenească)
2. Guvernul = proiect de lege
3. Parlamentul = inițiativă legislativă
Inițiativa legislativă este începutul procedurii legislative, fiind urmată de sesizarea camerei competente care diferă în funcție de obiectul legii. Pt unele legi camera decizională este CDEP, iar pentru altele este Senatul (în funcție de obiect) |
|
|
Term
| 38. A/F In Romania forma de guvernământ a fost intotdeauna republica si seful statului a purtat mereu denumirea de presedinte. teorie: desemnarea presedintelui |
|
Definition
FALS
România a cunoscut și monarhia ca formă de guvernământ + monarh ca șef al statului, deci nu a fost vorba întotdeauna despre republică ca formă de guvernământ
Desemnarea președintelui depinde de forma efectivă de guvernământ:
Monarhii: ereditar sau electiv
Republică:
a) Parlamentară - desemnarea șefului de stat se realizează de către Parlament (ex: Italia)
b) Prezidențială - desemnarea șefului de stat se realizează de către popor, fie direct (ca în România), fie indirect (ca în SUA) |
|
|
Term
39. Presedintele initiaza, la propunerea Guvernului, o lege de revizuire a Constitutiei pentru a micșora varsta necesara pentru a vota de la 18 la 17 ani si interzicerea dreptului de a vota persoanelor care nu au terminat scoala generala
a) ccr are competenta?
b) tipul de control
c) ce va decide curtea |
|
Definition
a) ccr are competenta? DA, pe art. 146 lit a)
b) tipul de control DIN OFICIU - singurul caz în care CCR poate acționa din oficiu
este inițiativa de revizuire a CR, indiferent de subiectul de la care provine =
control a priori
c) ce va decide curtea
● Micșorarea vârstei necesare se poate realiza, ținând cont de faptul că se sporește caracterul universal al votului. În etapele de evoluție ale caracterului universal al votului (vot universal masculin, acordarea dreptului de vot și femeilor și scăderea pragului vârstei de vot) s-a susținut constant că scăderea vârstei minime poate fi o garanție suplimentară
● În schimb, interzicerea dreptului de vot pentru persoanele care nu au terminat școala generală nu ar fi posibilă, deoarece implică o restrângere și o încălcare a dreptului fundamental la vot, aspect care constituie chiar o limită a revizuirii constituției prevăzută la art. 151 alin (2)
● În plus, printr-o astfel de măsură (interzicerea dr de vot pentru cei care nu au terminat școala generală) s-ar încălca caracterul universal al votului, fiind constituită o formă de vot capacitar sau cenzitar |
|
|
Term
| 40. organizare adm ter a româniei |
|
Definition
Organizarea adm teritorială a României:
- Comună
- Oraș
- Județ
A nu se confunda însă cu o încălcare a caracterului unitar al statului român, pentru că autonomia locală presupune o simplă descentralizare administrativă, deci nu se confundă cu descentralizarea politică specifică statelor federale.
De asemenea, constituirea regiunilor istorice ar fi neconstituțională. |
|
|
Term
| 41. A/F: românia e stat unitar și există doar aut centrale nu și locale + teorie despre principiile statului unitar adică trăsăturile |
|
Definition
2. A/F: românia e stat unitar și există doar aut centrale nu și locale + teorie
despre principiile statului unitar adică trăsăturile
FALS
România, deși e stat unitar, prezintă și autorități locale pe lângă cele centrale, care se bucură de o largă autonomie, însă nu de una infinită, fiind astfel reglementat controlul exercitat de către prefect.
România are un singur rând de autorități POLITICE (UN SINGUR PARLAMENT DE EX), autoritățile de la nivel local jucând doar un rol administrativ. De asemenea, este consacrată o singură cetățenie, și una dublă specifică statelor federale. |
|
|
Term
| 42. speță cu faptul ca ccr trebuie să dea aviz ca să se poată organiza referendumul |
|
Definition
de la art 90 + dacă poate ccr să se pronunțe da nuj cine o sesiza + tip control
Nu este necesar avizul CCR pentru referendum, el este însă obligatoriu de cerut în cazul procedurii de suspendare + demitere a Președintelui |
|
|
Term
| 43. Referendum si plebiscit. Tipuri de referendum. |
|
Definition
Referendumul presupune opțiunea clară de a alege și libertatea de exprimare în ceea ce privește opțiunea votului, în timp ce plebiscitul presupune o presiune, o ingerință clară din partea statului în exprimarea votului
Tipuri de referendum (clasificare după 4 criterii diferite):
- legal/constituțional/alte aspecte de interes național
- național/local
- obligatoriu/facultativ
- decizional/consultativ
În CR avem 3 tipuri de referendum:
1. Art. 90 - consultativ & facultativ (la inițiativa președintelui)
2. Art. 95 - obligatoriu & decizional (privind demiterea PR)
3. Art. 151 - obligatoriu & decizional (revizuirea CR) |
|
|
Term
| 44. A/F: In societatea contemporana statul de drept inseamna ca autoritatile publice actioneaza conform principiului legalitatii. Explicati notiunea de stat de drept. |
|
Definition
2. A/F: In societatea contemporana statul de drept inseamna ca autoritatile publice actioneaza conform principiului legalitatii. Explicati notiunea de stat de drept.
A, dar nu doar atât, pentru că presupune mai mult decât domnia legii, inclusiv securitatea raporturilor juridice, previzibilitatea etc.
Stat de drept - principiul legalității + respectarea drepturilor fundamentale, securitatea RJ, previzibilitatea legii, egalitatea în fața legii etc. (e mai mult decât domnia legii) |
|
|
Term
| 45. Senatul (Camera decizionala) adopta o lege care reglementeaza votul electronic pentru cetatenii romani din strainatate. Se depune la secretarul general al Camerei si Inalta Curte sesizeaza CCR cu obiectie de neconstitutionalitate, afirmand ca se incalca principiul egalitatii in fata legii. |
|
Definition
Aici Senatul trebuie să fie prima cameră sesizată, nu cameră decizională,
ținând de domeniul alegerilor
Nu se încalcă principiul egalității, e asemănătoare Deciziei 799/2015
S-ar putea pune problema asigurării garanțiilor pentru respectarea caracterelor secret și egal al votului, dar nu se încalcă aici egalitatea în fața legii |
|
|
Term
| 46. Functia deliberativa si functia constituanta |
|
Definition
1. Funcția deliberativă = este mai sugestivă decât funcția legislativă, pentru că aceasta este uneori partajată cu Guvernul care poate adopta OG și OUG, și presupune adoptarea de acte juridice specifice - legi, hotărâri etc.
2. Funcția constituantă = prevăzute în unele constituții unde Parlamentul joacă și rolul de adunare constituantă (a fost și cazul României în trecut) |
|
|
Term
| 47. A/F initial, in Romania, conform principiului separatiei puterilor in stat, mai multe organe pot exercita aceeasi functie, este important ca un organ sa nu exercite mai multe functii. Explicati conceptul de echilibru al puterilor in stat |
|
Definition
Deși inițial nu era consacrată expres separația puterilor în stat în CR înainte de revizuirea din 2003, aceasta se putea deduce din modul de organizare a principalelor organe ale statului (legislativ, executiv, judecătoresc)
Echilibrul puterilor în stat = asigurarea de mecanisme de limitare și de control reciproc între puteri în așa fel încât nicio putere să nu se situeze deasupra celorlalte |
|
|
Term
48. Senatul adopta o lege prin care modifica legea partidelor - “pentru asocierea intr un nou partid trb sa treaca cel putin 5 ani de la iesirea din alt partid”
La cerinte tot asa daca e competenta curtea, tip control, solutie. Am facut o paralela cu decizia 75/2005 si a apreciat |
|
Definition
|
|
Term
|
Definition
Fiecare cetățean are dreptul la un singur vot, care ar trebui să fie egal, indiferentde circumscripția în care el și-l exercită.
Cazuri de încălcare a egalității votului:
-Geografia electorală (sancționată și de Comisia de la Veneția): o circumscripție electorală mică să aibă același număr de aleși cu o circumscripție electorală mai mare, în funcție de interesele partidelor aflate la putere
- Votul plural = mai multe voturi în aceeași circumscripție
- Votul multiplu = mai multe voturi în circumscripții diferite
- Prima electorală |
|
|
Term
| 50. Comisiile parlamentare |
|
Definition
Organe interne de lucru ale Parlamentului care asigură o analiză mai profundă a anumitor aspecte, proiecte de legi etc.
- Structuri interne și funcționale de lucru ale organului legislativ
- Ele pot fi:
➔ Permanente (pe bază de specialitate, corespunzătoare fiecărei camere)
➔ Ad-hoc
➔ De anchetă
➔ Speciale
➔ mixte/comune (ale camerelor reunite)
➔ De mediere (în cazul legilor constituționale) |
|
|
Term
| 51. Speta cu o lege individuala asemanatoare cu aia cu Regele Mihai |
|
Definition
| Legea trebuie să aibă întotdeauna caracter normativ și unilateral |
|
|
Term
| 52. Organizarea și funcționarea parlamentului |
|
Definition
2 camere: CDEP + SENAT
➔ Biroul permanent (asigură conducerea, coordonarea activității fiecărei camere, pregătirea ordinii de zi etc.):
- Președinte
- 4 vicepreședinți
- 4 secretari
- 4 chestori
+ COMITETELE
➔ Comisiile (permanente, ad-hoc, speciale, de anchetă, mixte etc.) - permit dezbaterea și analiza într-un cadru mai restrâns decât în plen
➔ Grupurile politice parlamentare = grupări pe criteriul afinității politice (asigură propunerea membrilor BP, propuneri etc.) - minim 10 membri pentru CDEP + minim 7 pentru Senat
➔ Opoziția parlamentară |
|
|
Term
53. A/F mandatul reprezentativ se diferențiază de mandatul imperativ prin faptul ca mandatul reprezentativ permite revocarea mandatului (era fals)
Teorie: diferențele dintre mandatul reprezentativ și mandatul imperativ |
|
Definition
|
|
Term
54. Speță: printr o hotărâre a parlamentului se modifică regulamentul camerelor
astfel încât un ministru poate fi revocat dacă se votează astfel în ședința comună a camerelor. un grup politic (cred ca așa scria) sesizează ccr
Are ccr competența? Ce tip de control e ? Cum ar soluționa ccr cauza ? |
|
Definition
- Da, are competența să verifice și constituționalitatea hotararilor parlamentare, conform legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale
- Se poate sesiza și de către un grup politic parlamentar - e obiecție pe 146 lit c)
- Încalcă prevederile din constituție, pentru că CR nu prevede moțiunea de cenzură individuală și nici producerea de efecte juridice imediate pentru moțiunea simplă, deci o astfel de măsură ar adăuga + contraveni textului legii fundamentale |
|
|
Term
| 55. Compatibilitatea dintre functia parlamentara si cea executiva |
|
Definition
- Funcția de membru al guvernului și cea de deputat sau senator sunt compatibile, la fel cum prevede și CR
- Nu încalcă principiul separației puterilor în stat, ci asigură o mai bună colaborare și un echilibru mai bun între puterile statului
- Totuși, funcția judecătorească rămâne cu adevărat independentă și strict separată de celelalte două |
|
|
Term
| 56. A/ F “Cetatenii romani care au domiciliul in afara tarii nu pot sa isi depuna candidatura in cadrul alegerilor pentru functia de deputat.” |
|
Definition
FALS
Ei pot să își depună candidatura, însă nu vor fi eligibili pentru poziția de deputat sau de senator dacă nu au domiciliul în România, dacă ei nu ar putea deloc să își depună candidatura, ar fi o încălcare a CR |
|
|
Term
57. In data de 16 iunie 2025 Senatul (camera decizionala) a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice. Legea prevede faptul ca o persoana poate fi membru al unui partid politic numai daca nu are datorii la bugetul de stat (impozite neachitate). Dupa depunerea legii la secretarul general al Camerelor, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a CCR, la data de 17 iunie 2025, Avocatul Poporului a sesizat CCR asupra neconstitutionalitatii legii.
a) poate CCR sa se pronunte asupra sesizarii?
b) ce tip de control se exercita?
c) care este solutia data de CCR? |
|
Definition
| și asta s-a mai repetat, e și mai sus |
|
|
Term
| 58. Regulamentele parlamentului |
|
Definition
Regulamentele Parlamentului sunt acte juridice cu caracter normativ prin care Parlamentul își stabilește organizarea și modul de funcționare. Ele sunt adoptate în baza principiului autonomiei regulamentare prevăzut de Constituția României.
În România există trei regulamente parlamentare principale:
Regulamentul Camerei Deputaților – stabilește organizarea și desfășurarea activității Camerei Deputaților.
Regulamentul Senatului – reglementează organizarea și funcționarea Senatului.
Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului – stabilește regulile pentru ședințele în care cele două Camere lucrează împreună.
Ce reglementează?
Regulamentele parlamentare prevăd:
organizarea internă a Camerelor;
alegerea și atribuțiile organelor de conducere;
constituirea și activitatea comisiilor parlamentare;
drepturile și obligațiile deputaților și senatorilor;
procedura de dezbatere și vot a proiectelor de lege;
desfășurarea ședințelor și disciplina parlamentară.
Caracteristici
Au caracter normativ și sunt obligatorii pentru activitatea Parlamentului.
Sunt adoptate de fiecare Cameră sau de Parlamentul reunit, după caz.
Sunt supuse controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională a României. |
|
|
Term
| 59. A/F Conceptul de stat de drept impune incadrarea actiunilor guvernantilor in limite legale, astfel incat sa fie evitat arbitrariul. Explicati conceptul de stat de drept |
|
Definition
Adevărat (A).
Conceptul de stat de drept presupune că toate autoritățile publice și guvernanții își exercită atribuțiile în conformitate cu legea, iar puterea lor este limitată de normele juridice. Scopul este prevenirea arbitrariului, protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor și asigurarea controlului asupra exercitării puterii de stat. |
|
|
Term
60. Presedintele, la propunerea Guvernului, a initiat procedura pentru revizuirea Constitutiei. Se urmarea scaderea varstei de vot de la 18 la 17 ani si interdictia de a vota pentru persoanele care nu au absolvit invatamantul general obligatoriu.
a) competenta CCR
b) ce tip de control se exercita
c) solutia |
|
Definition
|
|
Term
| 61. organele aut judecătorești și relația cu legislativ și executiv |
|
Definition
Raporturile puterii judecătorești cu Parlamentul
Raporturile care s e stabilesc între instanțele judecătorești ș i Parlament derivă din faptul că întreaga activitate p e care o desfășoară aceste instanțe s e derulează potrivit legilor adoptate d e Parlament. Prin urmare, Parlamentul este cel care stabilește, prin lege, instanțele judecătorești, numărul lor, competențele lor și procedura potrivit căreia se desfășoară activitatea judecătorească. Totodată, legea este cea căreia trebuie să i se supună judecătorul î n activitatea de judecată și tot legea este cea care stabilește infracțiunile ș i pedepsele aplicabile acestora (nullum crime sine lege, nulla poena sine lege, nulla justitia sine lege).
În alte state în care controlul constituționalității legilor este exercitat de către instanțele de judecată (ex. Statele Unite ale Americii, Grecia, Norvegia sau Elveția) și puterea judecătorească interferează cu activitatea Parlamentului, controlându-i acesteia actele din punct d e vedere constituțional
3.1. Raporturile puterii judecătorești cu Guvernul
Aceste raporturi trebuie privite din dublă perspectivă. Din perspectiva puterii executive, Guvernul este autoritatea statului care asigură gestionarea politicii interne și externe a țării. În această calitate, stabilește politica bugetară a statului, are prerogative legislative (pe calea delegării legislative) și negociază tratate internaționale (inclusiv în materie de cooperare judiciară, extrădare etc.). Toate aceste atribuții ale Guvernului au incidență asupra activității judecătorilor, aceștia fiind obligați să se conformeze legilor statului care transpun politicile interne și externe ale Guvernului.
Din perspectiva puterii judecătorești, instanțele de judecată au posibilitatea verificării, pe calea contenciosului administrativ, a actelor administrative emise de Guvern. Controlul judecătoresc al acestor acte este garantat, cu excepția actelor care privesc raporturile cu Parlamentul și a celor de comandament cu caracter militar. |
|
|
Term
| 62. a f ceva cu referendum legal și constituțional și clasificare referendum după act |
|
Definition
Referendumul constituțional
Are ca obiect aprobarea unei Constituții.
Este, de regulă, obligatoriu pentru adoptarea legii fundamentale. Este utilizat în multe state europene (Franța, Italia, Spania, Portugalia, România).
Referendumul legislativ (legal)
Are ca obiect adoptarea sau abrogarea unei legi.
Reprezintă o formă de control popular asupra activității legislative.
Este întâlnit mai ales în Italia și Elveția.
Poate privi organizarea puterilor publice, reforme economice și sociale sau anumite tratate internaționale.
Se împarte în:
Referendum legislativ ordinar – poate fi inițiat de șeful statului, Parlament, un număr de parlamentari sau colectivități teritoriale; poate avea rol de veto asupra unei legi nepromulgate.
Referendum legislativ extraordinar – inițiat de Guvern sau de cele două camere legislative; întâlnit, de exemplu, în Franța.
Referendumul convențional
Se organizează pentru ratificarea unui tratat sau acord internațional ori pentru exprimarea poziției statului într-o problemă de drept internațional.
Este relativ rar, deoarece ratificarea tratatelor aparține de regulă Parlamentului.
Exemple: referendumurile privind aderarea la organizații internaționale sau ratificarea tratatelor europene. |
|
|
Term
| 63. oug toate decrete tr contrasemnate de priministru |
|
Definition
|
|
Term
| 64. Hotărârea (ca act juridic al Parlamentului) |
|
Definition
Hotărârile Parlamentului sunt acte juridice adoptate pentru organizarea și funcționarea Parlamentului sau pentru exercitarea atribuțiilor sale.
1. Clasificare după autoritatea care le adoptă
Hotărâri ale Senatului – pentru organizarea și funcționarea Senatului sau exercitarea atribuțiilor sale.
Hotărâri ale Camerei Deputaților – pentru organizarea și funcționarea Camerei Deputaților.
Hotărâri ale Parlamentului în ședință comună – adoptate de ambele Camere reunite.
2. Clasificare după conținut
Hotărâri cu caracter normativ – conțin reguli generale și impersonale.
Hotărâri cu caracter individual – produc efecte pentru persoane sau situații determinate (ex.: numiri în funcții).
➡️ Criteriul de diferențiere este conținutul hotărârii.
3. Clasificare după obiectul de reglementare
Hotărâri obișnuite.
Hotărâri privind Regulamentele Camerelor Parlamentului.
# Regulamentele Parlamentului
Au natura juridică a unor hotărâri normative și sunt obligatorii pentru parlamentari.
Există 3 regulamente:
1. Regulamentul Senatului;
2. Regulamentul Camerei Deputaților;
3. Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere. |
|
|
Term
| 65. A/F În literatura de specialitate s-a susținut ca teritoriul este un element indispensabil al statului, astfel încât nu poate exista un stat fără teritoriu. +teritoriul def |
|
Definition
Adevărat (A). ✅
Definiția teritoriului
Element constitutiv al apariției statului
Indispensabil delimitării granițelor în interiorul cărora se exercită puterea Leon Duguit în doctrină afirmă contrariul, însă următorul exemplu justifică de ce nu poate exista un stat fără teritoriu: triburile de populații nomade nu poate fi considerat un stat modern. |
|
|
Term
66. Guvernul adoptă OUG prin care modifică Codul Civil, în sensul instituirii unei interdicții de înstrăinare a bunurilor obținute de o persoană în perioada când era minor, până la împlinirea vârstei de 23 de ani. Avocatul Poporului sesizează CCR.
Trebuia să precizez dacă CCR are competența soluționării sesizării, tipul de control, decizia CCR. |
|
Definition
Are competența în baza art 146
A posteriori pe cale de excepție
Neconstituțional, OUG e dată în materia drepturilor fundamentale |
|
|
Term
| 67. actele ccr și efectele juridice |
|
Definition
Acte
●Decizii
○ În urma unei excepții sau obiecții de neconstituționalitate
● Decizii
○ În urma verificărilor procedurii de alegere a Președintelui
○ Pentru constatarea împrejurărilor care ar explica interimatu
●Avize
○ Consultative, în cadrul procedurii de demitere pentru fapte care nu respectă Constituția
Efecte
● De când e declarată neconstituționalitatea unei legi sau OUG, în termen de 45 de zile Parl sau Guv trebuie să schimbe prevederea neconstituțională. În aceste 45 de zile, efectele se suspendă => dacă nu modifică, efectele încetează definitiv (CCR NU ABROGĂ)
● La tratate, dacă e declarat constituțional, nu se mai poate formula o excepție. Dacă e neconstituțional, tratatul nu se ratifică |
|
|
Term
68. caracterul puterii de stat de a fi o putere de constrângere
A/F : puterea de stat e o putere de constrângere, astfel că statul poate sa utilizeze coerciția in mod nelimitat |
|
Definition
| Puterea de stat e o putere de constrângere, însă coerciția nu poate fi utilizată în mod nelimitat, ci doar ca ultimă opțiune și proporțional cu situația de fapt. |
|
|
Term
| 69. Speta cu urmărirea penală a președintelui, renunțare la imunitate |
|
Definition
Urmărire penală => elementul inviolabilității => punere sub acuzare decisă de parlament cu ⅔
Imunitatea protejează mandatul => nu se poate renunța |
|
|
Term
| '70.. Procedura pt excepția de neconstituționalitate |
|
Definition
Pentru excepția de neconstituționalitate sunt necesare (cu exc celei ridicate de AvP care se poate exercita și direct asupra legilor și ordonanțelor):
1. Un litigiu pe rol
2. Sesizarea să aibă legătură cu soluționarea cauzei
3. Să nu privească o dispoziție deja declarată constituțională de către CCR
4. Verificarea admisibilității de către instanța respectivă (doar a acestor elemente, nu se verifică pe fond, ci pe procedură, extrinsec)
5. Trimiterea la CCR pt soluționarea cauzei |
|
|
Term
| 71. A/F daca poate ICCJ să valideze referendumul +inițiativa populară |
|
Definition
FALS, competența revine CCR pt validarea referendumului
Inițiativa populară constituțională:
- Cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot, din cel puțin ½ din județe țării + cel puțin 20.000 din fiecare județ/Mun. București |
|
|
Term
| 72. Speță cu modificarea legii referendumului care restrângea atribuțiile președintelui pt referendumul consultativ |
|
Definition
| Asemănătoare Deciziei 567/2006 |
|
|
Term
|
Definition
Dpdv al structurii de stat, statele pot fi:
- State unitare (un singur rând de organe de stat centrale, o singură cetățenie, un singur rând de reglementări generale etc.)
- Statele federale (2 cetățenii, dublă legiferare, 2 rânduri de autorități etc.) |
|
|
Term
| 74. A/F caracterul indivizibil al teritoriului este incalcat prin împărțirea pe județe |
|
Definition
FALS
Caracterul indivizibil al teritoriului NU este încălcat prin împărțirea pe județe,
deoarece descentralizarea este numai una administrativă, nu se preiau sarcini la nivel județean care să privească exercitarea puterii de stat. Aici, descentralizarea de la nivel județean este una administrativă, și nu una politică |
|
|
Term
| 75. Speța cu referendumul consultativ (daca se poate supune aprobarii ccr) |
|
Definition
- Nu este nevoie de aviz CCR
- Dar CCR confirmă, validează (prin hotărâre) rezultatul sufragiului referendumului |
|
|
Term
| 76. regulamentele parlamentare |
|
Definition
Hotărârile Parlamentului sunt acte juridice adoptate pentru organizarea și funcționarea Parlamentului sau pentru exercitarea atribuțiilor sale.
1. Clasificare după autoritatea care le adoptă
Hotărâri ale Senatului – pentru organizarea și funcționarea Senatului sau exercitarea atribuțiilor sale.
Hotărâri ale Camerei Deputaților – pentru organizarea și funcționarea Camerei Deputaților.
Hotărâri ale Parlamentului în ședință comună – adoptate de ambele Camere reunite.
2. Clasificare după conținut
Hotărâri cu caracter normativ – conțin reguli generale și impersonale.
Hotărâri cu caracter individual – produc efecte pentru persoane sau situații determinate (ex.: numiri în funcții).
➡️ Criteriul de diferențiere este conținutul hotărârii.
3. Clasificare după obiectul de reglementare
Hotărâri obișnuite.
Hotărâri privind Regulamentele Camerelor Parlamentului.
# Regulamentele Parlamentului
Au natura juridică a unor hotărâri normative și sunt obligatorii pentru parlamentari.
Există 3 regulamente:
1. Regulamentul Senatului;
2. Regulamentul Camerei Deputaților;
3. Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere. |
|
|
Term
78. A/F Conceptul de stat ca persoana morala juridică sau ca sistem de norme.
Modalitățile în care a fost perceput conceptul de stat |
|
Definition
Ca persoană juridică - opinie constituțională, subiect de drept distinct de voințele individuale + suma lor
Conceptul de stat (4 TEORII):
1. Statul ca persoană morală, juridică
2. Statul ca putere politică organizată - Leon Duguit (distincție guvernați vs guvernanți)
3. Statul ca instituție - Maurice Hauriou (crearea premisei existenței statului)
4. Statul ca ordine juridică - Hans Kelsen (teorii pozitiviste, statul este un sistem de norme, nu poate exista stat fără drept și viceversa) |
|
|
Term
| 79. Speta cu o lege de modificare a legii partidelor politice prin care i se interzice unui deputat sau senator sa se se mute din partid pentru o perioada de 5 ani |
|
Definition
● S-ar opune dreptului de asociere, ar restrânge fundamental exercițiul dreptului de asociere
● Este asemănător cu Decizia 75/2015 privind partidele politice
● Pot fi luate alte măsuri pentru împiedicarea fenomenului de „trafic politic” de la un partid la altul, dar pentru senatori și deputați nici măcar nu contează, pentru că aceștia nu își pierd funcția odată cu pierderea calității de membru de partid din cadrul formațiunii pe lista căruia a fost ales |
|
|
Term
| 79. Speta cu OUG- Presedintele sesizează CCR cu privire la o OUG după intrarea ei în vigoare și prevede ca toate decretele președintelui se contrasemnează de prim-ministru+ ordonanța intra în vigoare după 2 ani de la publicarea ei în monitorul oficial |
|
Definition
|
|
Term
| 80. stat democratic, de drept și social |
|
Definition
|
|
Term
| 81. A/F Constituția prevede ca sunt 41 de județe și nu se pot înființa orașe noi+ diferențele dintre structura de stat și organizarea administrativ teritorială a României (județe orașe comune) |
|
Definition
|
|
Term
| 82. Referendum si plebiscit. Tipuri de referendum |
|
Definition
.1. În funcție de actul juridic vizat
Referendum constituțional – pentru aprobarea unei Constituții.
Referendum legislativ (legal) – privind adoptarea sau abrogarea unei legi.
Ordinar (poate fi cerut de șeful statului, Parlament etc.).
Extraordinar (poate fi inițiat de Guvern sau de camerele legislative).
Referendum convențional – pentru ratificarea tratatelor/acordurilor internaționale.
2. În funcție de tipul deciziei adoptate
Referendum normativ – pentru adoptarea unui act normativ.
Referendum abrogativ – pentru abrogarea unui act normativ.
3. În funcție de obiectul consultării
Referendum privind acte normative în vigoare – pentru menținerea, abrogarea sau ratificarea lor.
Referendum privind proiecte/propuneri de acte normative – pentru aflarea opiniei cetățenilor asupra unui proiect de lege sau a unei probleme de interes public.
În România
Referendum obligatoriu.
Referendum facultativ (consultativ). |
|
|
Term
| 83. A/F “Deoarece UAT-urile sunt mentionate in constitutie nu se pot infiinta orase si comune noi.” Diferenta dintre structura de stat si organizarea administrativ teritoriala. |
|
Definition
Fals (F). ❌
Faptul că unitățile administrativ-teritoriale (UAT) sunt menționate în Constituție nu înseamnă că nu se pot înființa comune sau orașe noi. Constituția stabilește doar categoriile de UAT (comune, orașe și județe), însă numărul și delimitarea lor concretă pot fi modificate prin lege, în condițiile prevăzute de legislație.
Diferența dintre structura de stat și organizarea administrativ-teritorială
1. Structura de stat
Reprezintă modul de organizare a puterii de stat pe întreg teritoriul.
Tipuri:
Stat unitar – există o singură autoritate suverană (România).
Stat federal – format din mai multe state membre care au anumite competențe proprii.
➡️ Este un concept de drept constituțional și privește organizarea politică a statului.
2. Organizarea administrativ-teritorială
Reprezintă împărțirea teritoriului statului în unități administrative pentru exercitarea administrației publice.
În România:
comune;
orașe;
județe.
➡️ Este un concept administrativ și privește modul în care este gestionat teritoriul. |
|
|
Term
| 84. Speta in care Parlamentul adopta o lege prin care il obliga pe Presedinte sa astepte raspunsul Parlamentului inainte de a convoca referendumul. (Cel de la art. 90) +paralelea cu decizia 567/2006. |
|
Definition
|
|
Term
| 85. Funcția legislativă și deliberativă |
|
Definition
1. Funcția legislativă
Reprezintă principala funcție a Parlamentului și constă în:
adoptarea legilor (legi constituționale, organice și ordinare);
modificarea și abrogarea legilor existente;
reglementarea celor mai importante domenii ale vieții sociale.
➡️ Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
2. Funcția deliberativă
Constă în:
dezbaterea problemelor importante ale statului;
exprimarea poziției politice a Parlamentului asupra unor probleme interne sau externe;
controlul și orientarea politicilor publice prin dezbateri.
Exemple:
dezbateri politice;
declarații politice;
luări de poziție asupra unor evenimente interne/internaționale. |
|
|
Term
| 86. caracterele statului și afirmație legată de existența statului fără teritoriu |
|
Definition
Element constitutiv al apariției statului
Indispensabil delimitării granițelor în interiorul cărora se exercită puterea Leon Duguit în doctrină afirmă contrariul, însă următorul exemplu justifică de ce nu poate exista un stat fără teritoriu: triburile de populații nomade nu poate fi considerat un stat modern |
|
|
Term
| 87. Dec CCR care a mai fost cu dreptul de vot |
|
Definition
|
|
Term
|
Definition
a) Legi constituționale
privesc Constituția și revizuirea ei;
sunt cele mai importante norme juridice;
se adoptă cu procedură specială.
b) Legi organice
reglementează domenii importante (ex.: organizarea autorităților, educația, justiția, regimul proprietății etc.);
se adoptă cu majoritate absolută.
c) Legi ordinare
reglementează celelalte domenii;
au procedura legislativă obișnuită. |
|
|
Term
| 89. puterea de stat este partea a puterii politice neinstituționalizată A / F +puterea de stat def |
|
Definition
Fals (F). ❌
Afirmația este incorectă, deoarece puterea de stat nu este neinstituționalizată, ci dimpotrivă, este forma instituționalizată a puterii politice.
d) Puterea de stat este puterea de a exprima și realiza voința guvernanților. ceastă trăsătură exprimă rațiunea d e a fi a puterii organizată statal. Voința indivizilor exprimată prin lege nu este suma aritmetica a voințelor membrilor. in lege se exprima interesele fundamentale ale cât guvernatelor. raportul lege-voita este in directă leg cu caracterul democratic al statului. |
|
|
Term
| 90. speță pe modelul deciziei cu președintele cu răspunderea penală |
|
Definition
|
|
Term
| 91. desemnarea șefului de stat (România și alte state) |
|
Definition
.Desemnarea șefului de stat – rezumat
Desemnarea = actul prin care o persoană este învestită cu exercitarea unei funcții publice ce implică autoritatea puterii de stat.
Modalități de desemnare a șefului de stat
1. Alegerea directă de către cetățeni
Prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Specifică republicilor prezidențiale și semiprezidențiale.
Șeful statului este, de regulă, Președintele.
Exemple: România, Franța, Portugalia, Austria, Polonia.
2. Alegerea de către Parlament
Specifică republicilor parlamentare.
Președintele este ales de parlamentari.
Există o anumită dependență față de Parlament.
Exemple: Grecia, Estonia, Letonia, Ungaria.
3. Alegerea prin colegiu electoral
Alegere indirectă.
Cetățenii aleg electorii, iar aceștia aleg șeful statului.
Frecventă în state federale.
Exemple: Statele Unite ale Americii, Germania, India.
4. Desemnarea pe cale ereditară
Specifică monarhiilor constituționale.
Tronul se transmite prin succesiune în familia regală.
Parlamentul doar confirmă formal succesorul.
Exemple: Regatul Unit, Spania, Belgia, Suedia, Japonia. |
|
|
Term
92. afirmație legată de suveranitatea statului român+comparație suveranitate
populara vs suveranitate naționala |
|
Definition
Adevărat: România este un stat suveran, ceea ce înseamnă că își exercită puterea în mod independent atât în interiorul țării, cât și în relațiile internaționale.
Conform Constituției, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.
Suveranitatea populară vs. suveranitatea națională
1. Suveranitatea populară
Titularul suveranității este poporul, privit ca totalitate a cetățenilor.
Poporul poate exercita direct suveranitatea (de exemplu, prin referendum).
Reprezentanții sunt mandatarii poporului.
2. Suveranitatea națională
Titularul suveranității este națiunea, considerată o entitate distinctă de indivizii care o compun.
Suveranitatea se exercită în principal prin organele reprezentative alese.
Parlamentarii reprezintă întreaga națiune, nu doar alegătorii din circumscripția lor. |
|
|
Term
| 93. speță bazată pe decizia 600/2005 |
|
Definition
|
|
Term
| 94. Definirea statelor - diferite abordări |
|
Definition
1. John Locke
Oamenii se nasc liberi, egali și independenți.
Prin contractul social, ei cedează doar o parte din libertate statului.
Statul are puteri limitate și trebuie să protejeze binele comun și drepturile individului.
Idee-cheie: stat limitat + democrație liberală.
2. Jean-Jacques Rousseau
Statul ia naștere prin contractul social.
Voința generală (interesul comun) este diferită de suma intereselor individuale.
Scopul statului este realizarea binelui comun.
Idee-cheie: statul exprimă voința generală.
3. Immanuel Kant
Oamenii sunt ființe raționale.
Statul și contractul social se bazează pe rațiune și pe respectarea legii.
Supunerea față de lege este justificată de rațiune.
Idee-cheie: statul se întemeiază pe rațiune și lege.
4. Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Statul este expresia rațiunii și moralei.
Este cea mai înaltă formă de organizare a comunității.
Evoluția statului conduce spre o libertate tot mai mare.
Idee-cheie: statul = realizarea rațiunii și a moralei.
5. Karl Marx
Statul este un instrument al clasei dominante.
El servește intereselor economice ale acesteia.
În socialism, statul trebuie să servească interesele oamenilor muncii.
Idee-cheie: statul = instrument de dominație de clasă.
6. Jean Bodin
Statul trebuie să distingă între interesul public și interesul privat.
Republica există doar dacă sunt respectate atât bunul comun, cât și drepturile particulare.
Idee-cheie: separarea dintre public și privat.
7. Niccolò Machiavelli
Statul se identifică cu puterea politică.
Accentul cade pe guvernare eficientă și menținerea puterii.
Idee-cheie: statul = instrument de exercitare a puterii.
8. Max Weber
Statul este un aparat de guvernare organizat rațional.
Deține monopolul folosirii legitime a forței asupra unei populații și a unui teritoriu.
Statul este principala formă a puterii politice.
Idee-cheie: monopolul violenței legitime. |
|
|
Term
95. A/F “Din perspectiva teoriilor normativiste, nu se poate sustine ca statul ar fi anterior dreptului” Conceptul de stat ca ordine juridica
(Practic exact aceeasi chestie ca la 1) |
|
Definition
|
|
Term
96. Hotărâre prin care a fost modificat Regulamentul ședințelor comune pentru a se
adăuga “Moțiunea Individuală” E Curtea competenta să soluționeze?
Ce fel decontrol e?
Care sunt problemele constituționale ridicate și ce va spune Curtea |
|
Definition
146 c)
● A posteriori, excepție, concret
● Atâta timp cât Constituția nu prevede posibilitatea de a adopta moțiuni simple, regulamentele nu pot include astfel de prevederi => neconstituționa |
|
|
Term
| 97. Deputații și senatorii : Prezentare, incompatibilități, imunități, drepturi, obligații, răspundere, sancțiuni. |
|
Definition
1. Prezentare generală (Statutul deputaților și al senatorilor)
Membrii Parlamentului poartă denumirea de deputați sau senatori, în concordanță cu numele celor două Camere.
Începutul mandatului: Mandatul parlamentar începe la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului de credință.
Încetarea mandatului: Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese, sau înainte de termen în caz de: demisie, pierdere a drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces.
2. Drepturi și Obligații
În realizarea mandatului, parlamentarii au o serie de drepturi și îndatoriri stabilite prin Constituție și prin Regulamentele de organizare și funcționare. Acestea se clasifică astfel:
După conținut: * Drepturi și obligații privind organizarea internă a Parlamentului;
Drepturi și obligații ce decurg din raportul de reprezentare și responsabilitate față de alegători.
După timpul în care sunt exercitate: Drepturi și îndatoriri exercitate în timpul ședințelor și cele exercitate între ședințe (în teritoriu/circumscripții). De regulă, programul presupune 4-5 zile consecutive pe săptămână la sediul Camerei, iar a cincea zi este destinată activității în teritoriu.
După actul normativ: Drepturi și obligații prevăzute de Constituție și cele prevăzute de legi și alte acte normative.
Aspecte procedurale: Parlamentarii au dreptul de a lua cuvântul în ordinea înscrierii (strict pe problemele de pe ordinea de zi) și obligația de a participa la adoptarea deciziilor prin vot. Votul poate fi deschis (prin apel nominal, cu bile, electronic sau prin ridicare de mână) sau secret.
3. Incompatibilități
Sistemul constituțional din România interzice cumulul de funcții pentru a asigura independența parlamentarului:
Nimeni nu poate fi, în același timp, și deputat și senator.
Calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu orice altă funcție publică de autoritate, cu singura excepție a celei de membru al Guvernului.
Scopul incompatibilităților: Imposibilitatea exercitării concomitente a unor funcții, concentrarea exclusivă pe activitatea parlamentară și evitarea corupției politice (evitarea oferirii de posturi avantajoase de către executiv pentru a influența Parlamentul).
4. Imunități și Răspundere
Imunitatea parlamentară este un mijloc de protecție garantat prin Constituție sau lege, menit să apere reprezentanții poporului de presiuni, abuzuri sau procese judiciare abuzive. Ea reprezintă o instituție de ordine publică (poate fi invocată oricând și de oricine) și are două componente majore:
Iresponsabilitatea juridică (Non-răspunderea): Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice sau voturile exprimate în exercitarea mandatului.
Inviolabilitatea: Parlamentarii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, cu excepția cazului de flagrant delict.
Drept comparat: Textul analizează în detaliu regimul imunității în diverse state (Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Belgia, Grecia, Germania, Austria, Franța, Italia, Elveția, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Polonia). De exemplu, în Italia, autorizarea Camerei este necesară nu doar pentru arestare, ci și pentru percheziții domiciliare, interceptarea conversațiilor sau confiscarea corespondenței. În Germania, imunitatea nu acoperă injuriile defăimătoare.
Situația în România: Imunitatea se aplică în mod egal deputaților și senatorilor și acoperă întreaga durată a mandatului (atât în timpul sesiunilor, cât și între ele).
Ridicarea imunității și Răspunderea: Imunitatea reprezintă o excepție de la regulile comune de răspundere. Ea poate fi ridicată pe cale procedurală, însă ridicarea este parțială: parlamentarul își pierde imunitatea strict pentru faptele sau actele pentru care s-a cerut ridicarea, rămânând protejat pentru orice alte fapte. Dacă mandatul încetează (prin demisie sau deces), imunitatea încetează de drept.
5. Sancțiuni (Secțiunea a 5-a. Dizolvarea Parlamentului)
Această secțiune tratează natura juridică a dizolvării Parlamentului și se întreabă dacă aceasta reprezintă sau nu o sancțiune.
Natura dizolvării: Dizolvarea este o situație de excepție strâns legată de posibilitatea organizării de alegeri anticipate. Ea poate apărea fie ca un blocaj al activității instituțiilor statului, fie ca o manevră politică prin care majoritatea dorește să recâștige sau să-și prelungească încrederea cetățenilor.
Dizolvarea ca sancțiune: În unele state (cum este Austria), dizolvarea poate funcționa ca o sancțiune pe fondul unui conflict deschis între Parlament și Președinte, unde poporul (electoratul) tranșează conflictul.
Situația în România: În sistemul constituțional românesc (Art. 89 din Constituție), dizolvarea Parlamentului NU este o sancțiune. Ea este reglementată ca un mecanism juridic extrem de greu (aproape imposibil) de realizat în practică. Prin urmare, în România, dizolvarea este privită mai degrabă ca un instrument constituțional lăsat la îndemâna majorității parlamentare pentru a-și consolida încrederea în rândul electoratului, și nu ca o măsură punitivă. |
|
|
Term
| 98. A/F “ Partidele politice care militieaza pentru schimbarea formei de guvernământ sunt neconstituționale” |
|
Definition
.Fals (F). ❌
Simplul fapt că un partid politic militează pentru schimbarea formei de guvernământ (de exemplu, trecerea de la republică la monarhie) nu îl face neconstituțional, atât timp cât urmărește acest obiectiv prin mijloace democratice și constituționale, cum ar fi propunerea unei revizuiri a Constituției.
Un partid devine neconstituțional dacă:
urmărește suprimarea pluralismului politic sau a democrației;
folosește ori promovează violența;
acționează împotriva suveranității, independenței, integrității teritoriale sau a ordinii constituționale. |
|
|
Term
99. OUG care modifică codul administrativ astfel încât toate decretele președintelui să fie contrasemnate de prim-ministru. Președintele sesizează CCR
a) este Curtea competentă?
b) ce tip de control exercită ?
c) care va fi decizia Curții ? |
|
Definition
|
|
Term
| 100. A/F Conceptul de stat de drept impune incadrarea actiunilor guvernantilor in limite legale, astfel incat sa fie evitat arbitrariul. Explicati conceptul de stat de drept |
|
Definition
Adevărat (A). ✅
Afirmația este corectă deoarece statul de drept presupune că toate autoritățile publice, inclusiv guvernanții, își exercită atribuțiile numai în limitele și în conformitate cu legea, pentru a preveni exercitarea arbitrară a puterii.
„Statul de drept nu înseamnă doar limitarea statului prin norma de drept, ci semnifică mult mai mult. Statul de drept presupune o garantare a libertăților individului prin normele juridice, dar și o raționalizare a exercitării puterii de către autoritățile statale prin crearea unui sistem instituțional și normativ ierarhizat. Statul de drept asigură supremația Constituție orelarea legilor și a tuturor actelor normative cu aceasta, existența regimului de separație a puterilor, care trebuie să acționeze în limitele legii ce exprimă voința generală. Statul de drept înseamnă respectarea legii de către toți. Un stat care respectă principiile statului de drept este „un stat care trebuie să se autolimiteze efectiv prin drept și în cadrul căruia separația și echilibrul puterilor în stat, pluralismul politic, egalitatea cetățenilor și supremația legii să fie respectate, iar protecția drepturilor fundamentale să fie asigurată împotriva oricăror abuzuri, inclusiv prin garantarea accesului liber la justiție”.” |
|
|
